Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Hotnews
Anul şi data apariţiei: 11/12/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Miruna Cajvaneanu
Titlul articolului: Ziaristul italian care s-a dat drept roman: Italia o ia in directia xenofobiei
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.hotnews.ro/Actualitate/Diaspora/articol_2080361/Ziaristul_italian_care_s_a_dat_drept_roman__Italia_o_ia_in_directia_xenofobiei.htm


Numele cotidianului

Articolul:

Ziaristul italian care s-a dat drept roman: Italia o ia in directia xenofobiei

de Miruna Cajvaneanu HotNews.ro

Marţi, 11 decembrie 2007, 22:57 Actualitate | Diasporă

Fabrizio Gatti, ziaristul italian de la Espresso care s-a dat drept roman si a publicat o ancheta-bomba, a acordat un interviu in exclusivitate pentru HotNews.ro, in care vorbeste despre Italia xenofoba, despre minciunile spuse de presa si politicieni. Premiat in 2007 cu Premiul national pentru jurnalism de ancheta, Gatti povesteste aventurile prin care a trecut ca "fals roman", spulberand prejudecatile italienilor.

Ca roman in Italia, am fost exploatat ca muncitor la negru, inchis in conditii mizerabile si apoi expulzat

Rep: Cum ati inceput sa scrieti despre imigranti?
Fabrizio Gatti: Mi-am inceput cariera de jurnalist ocupandu-ma de cronica neagra la un cotidian, acum multi ani. La un anumit moment mi-am dat seama ca povesteam despre imigratie doar dintr-o anumita perspectiva: doar cand era vorba de infractiuni. M-am dus la redactorul sef si i-am spus: noi trebuie sa aratam si cealalta parte, pozitiva, a imigratiei. A fost de acord. Astfel, am petrecut 10 zile intr-o tabara improvizata de clandestini albanezi. Aproape toti munceau in domeniul constructiilor, la negru. Erau clandestini, dar munceau pentru Italia. Nu aveau un venit pentru ca nu aveau documente in regula. Esti clandestin din cauza ca nu ai documente, nu pentru ca provii dintr-o anumita tara sau esti periculos.

Rep: Si acum, v-ati ales identitatea unui roman si ati decis sa faceti un tur incognito prin Europa. De ce ati ales sa fiti roman si nu polonez, ceh sau sarb?
Fabrizio Gatti: Din cel putin trei motive. Primul: in Parlament urma sa fie discutat decretul cu privire la siguranta publica, decret pus in miscare exact in urma unor episoade care au avut ca protagoniosti cetatenii romani. In al doilea rand, pentru ca in Italia s-a declansat o campanie furibunda de xenofobie, campanie care a pus in centru romanul ca fiind inamicul public numarul unu. Prin urmare, s-a creat o frica generala, parea ca tot raul din lume este cauzat de romani. Al treilea motiv este ca eu imi asumasem deja aceeasi identitate, de Roman Ladu, inca din 2000.

Rep: Prin urmare, sunteti un roman cu state vechi…
Fabrizio Gatti: In anul 2000m Romania nu facea parte din UE. Iar romanii fara permis de sedere erau clandestini si erau inchisi pana la expulzare in asa numitele Centri di permanenza temporanea (CPT). Nimeni nu reusea sa intre in CPT, nici ziaristii, nici avocatii. Asa ca mi-am asumat o identitate falsa. Un nume care nu este exact romanesc, ci luat din cartea de telefon: Roman - dintre abonatii orasului Vicenza, iar Ladu - un nume din Sardinia.

Am declarat ca sunt roman si am fost inchis in Centrul CPT de la Milano. Conditiile grele din acel centru au fost dezvaluite intr-o ancheta publicata de L’Espresso. In urma anchetei, centrul a fost inchis. Astfel, din 2000, eu sunt inscris la politie drept Roman Ladu, nascut in 1970 la Bucuresti si expulzat din Italia. Identitatea este falsa, dar decretul de expulzare este adevarat.

Rep: Si ce-a mai facut in continuare Roman Ladu in Italia?
Fabrizio Gatti: M-am folosit de aceeasi identitate pentru a vedea cum o duc romanii care lucreaza in agricultura in Puglia. Astfel, Roman Ladu a fost exploatat ca muncitor roman clandestin, lucrand la negru pe campurile din Puglia. Aici am relatat despre cazul romanului Pavel, caruia patronul i-a rupt bratele. Am scris si o carte pornind de la acest caz si altele asemanatoare.Este tema unei anchete ulterioare  publicata de l’Espresso: “Eu, sclav in Puglia”.

Cand a aparut in Italia decretul - lege privind siguranta, am apelat din nou la identitatea mea de roman  in acest context mi-am mai amintit de arhiva Schengen. Acolo  amprentele mele sunt asociate atat unui roman, cat si unui cetatean irakian - identitate pe care mi-am luat-o cu ocazia unei alte anchete privind imigratia din Maghreb.

Propaganda italiana spune: in Europa, romanii sunt tratati cu un pumn de fier. Realitatea europeana o contrazice


Rep: Asa ati decis sa faceti turul Europei ca roman fara bani si cu stigmatul de expulzat din Italia…
Fabrizio Gatti: Da, avand in mana o foaie de expulzare, am decis sa verific in Europa efectul decretului - lege privind siguranta publica. Mai ales ca noi, in Italia, suntem bombardati cu mesaje privind periculozitatea romanilor (lucru cu care nu sunt de acord, inutil sa adaug).

Ni se tot spune in Italia ca noi, trebuie sa luam exemplu de la Franta, Germania, Spania, tari care au aplicat un moratoriu cu privire la romani. Am decis deci sa fac un tur al Europei, fara nici un document, doar cu decretul de expulzare. Am vrut sa verific daca italienilor li s-a spus adevarul: anume ca in alte tari UE este aplicata legea pumnului de fier cand este vorba de romani si se limiteaza prezenta celor care nu au mijloace suficiente de subzistenta.

Repet, am pornit in turul Europei fara nici un alt document decat expulzarea. Neavand nici un document personal si o expulzare anterioara aderarii Romaniei la UE, ar fi trebuit sa fiu controlat “la sange” de catre “pumnul de fier” fluturat de politicienii nostri. Iar eu voiam sa verific daca e adevarat ce declama propaganda politica dupa delictul Reggiani (cazul Mailat), despre modul sever in care sunt tratati romanii in Europa.

Rep: Si?
Fabrizio Gatti: Modul in care sunt tratati romanii in Europa este departe de a fi atat de sever precum ni-l prezinta propaganda italiana. Identitatea mea a fost verificata prin radio doar in Germania si Austria, dar controlul nu a avut efectul asteptat. Apoi am vrut sa ma pun in pielea personajului care, in imaginarul colectiv italian, reprezinta pericolul public numarul unu: strainul, imigrantul, romanul - un cetatean comunitar fara casa sau un post de munca sigur.

Italia este a doua tara ca nivel al coruptiei in Europa dupa Bulgaria

Un pericol imaginar care deplaseaza atentia de la pericole reale din Italia, cum ar fi coruptia sau mafia. Amintesc ca Italia este a doua tara ca nivel al coruptiei in Europa. Prima este Bulgaria, conform datelor difuzate chiar in zilele acestea. In plus, Italia este tara unde exista parlamentari acuzati ca au avut contacte cu bosi ai mafiei. Orase intregi sunt in mainile mafiei. Dar pericolul, in imaginarul colectiv, al fricii, este reprezentat de altceva: de imigranti, de romani.

Stim cu toti cum s-a nascut acest decret asupra sigurantei publice aprobat de Parlament pe data de 6 noiembrie: in urma unui caz singular si in urma unor declaratii ale politicienilor, extrem de periculoase. Dar responsabilitata penala este personala. Responsabilitatea colectiva, care a fost imputata romanilor in general, este un lucru care defineste dictaturile, iar nu o democratie.

Departe de a denigra imigrantii romani, eu am vrut sa ma pun in pielea lor pentru a vedea ce mi se poate intampla ca imigrant.

In Europa, un roman fara acte nu trezeste suspiciunile politistilor

Rep: Cum vi se par tratati romanii in celelalte tari ale Uniunii Europene, in urma experientei pe care ati avut-o?

Fabrizio Gatti: Am avut de-a face cu politisti din tarile unde am fost, iar politistii sunt un esantion foarte interesant al unei tari. Voi aduce cateva exemple in legatura cu comportamentul politistilor. In Franta, de exemplu, controalele politiei sunt indreptate mai degraba inspre cetatenii de culoare sau catre acei cu aspect maghrebin. Eu, o “fata palida”, nu am avut probleme. Mai mult, am intalnit un grup de circa 300 de persoane, majoritatea din Craiova, care traiesc in strada, in spatele galeriei Lafayette si in spatele Teatrului de Opera. E un aspect pe care l-am observat in Franta: daca nu esti delincvent, nu ai de ce sa ai griji. In Franta, tara unde exista o imigratie de a patra generatie, fenomenul imigrationist este privit cu mare seriozitate. La fel in ceea ce priveste fenomenul rromi.

In Germania, am fost controlat cand dormeam in gara. Dar politistii, de exemplu, au controlat mult mai minutios chiar pe un italian. Mie, in calitate de cetatean “roman”,  mi-au cerut doar documentele, apoi au controlat identitatea prin radio. Dar italianului, chiar inainte de a-i fi controlata identitatea, i s-a facut o perchezitie foarte minutioasa. Imi dau seama ca e un efect al masacrului de la Duisburg, opera italienilor (august a.c.). In acea ocazie, am crezut ca politistii nu au inteles ca sunt un roman cu un decret de expulzare. Asa ca m-am dus dupa ei, ceea ce nimeni nu ar fi facut. I-am intrebat “scuzati, eu pot pleca, nu sunt probleme?” Si mi s-a spus ca Romania face parte din Uniunea Europeana, iar eu pot ramane trei luni in Germania. Tot in Germania am fost controlat si in tren. Aveam biletul, dar declarasem ca nu am bilet. Asa ca m-au facut sa cobor din tren. Fara amenda, fara nimic.

In Austria am fost de asemenea controlat. Am spus ca nu am pasaport, am aratat doar foaia de expulzare. M-au intrebat unde ma indrept, le-am aratat biletul pentru Italia si m-au lasat in pace. Mi-au spus: “Multumesc, calatorie placuta”. Iar Austria este o tara de tranzit, are un rol important,  tocmai in ruta Romania- Italia.

Totul demonstreaza ca nu este adevarat ceea ce ni s-a spus noua, italienilor, ca in tari precum Germania, toti comunitarii care nu au de lucru sau unde dormi sunt alungati. Mai precis, este demonstratia ca, in acea campanie xenofoba pornita dupa cazul Mailat, noua, italienilor ni s-au spus o gramada de minciuni.

In Spania mi s-a explicat cum pot cersi fara a deranja trecatorii

Mai mult. In Spania, de exemplu, mi s-a explicat cum pot cersi fara a deranja trecatorii. La fel, am vrut sa verific cum sunt tratati romanii care spala parbrizele in Europa, dupa ce primarul Florentei semnase un decret prin care ii pedepsea tocmai pe cei care spala parbrizele la semafor. si asa, m-am apucat de spalat parbrize la Paris sau la Monaco si la Barcellona.

Fara documente, fara un ban in buzunar, roman si in plus stigmatizat cu un decret de expulzare . Mi-am dat seama: cel putin in fapte, celelalte tari europene sunt mult mai putin xenofobe decat Italia.

Roman alungat din Italia cerseste linistit in Franta

Rep: Care este proportia intre cetatenii romani si rromi pe care i-ati intalnit in decursul calatoriei?
Fabrizio Gatti: Trebuie vazute statisticile. Eu am trait in aceste 10 zile ca un om al strazii, iar realitatea strazii e foarte deosebita de alte realitati. Am intalnit rromi care cerseau, de exemplu, la Milano. Dar am vazut si romani care traiau in strada la Paris si nu erau rromi.

Unul din ei isi pierduse locul de munca in nordul Italiei, tocmai in urma unuia din controalele intensificate dupa delictul Reggiani. Patronul italian il obliga sa munceasca la negru, pentru a nu plati taxele. Iar romanul a platit cu locul de munca, pe cand patronul controlat s-a ales doar cu o amenda.

Dar in Italia, unde 20 % din economie este ilegala, e clar ca ilegalitatea din economie este alimentata cu imigratia ilegala. In Franta munca la negru este mult mai redusa, de exemplu.

Rep: Vorbiti romaneste?
Fabrizio Gatti: Nu, in Germania vorbeam germana cu accent latin, dar nimeni nu si-a dat seama ca nu as fi roman.

Delictele comise de italieni asupra romanilor - omise cu buna stiinta

Rep: Exista riscul ca romanii sa se organizeze in retele criminale dupa modelul celor pre-existente in Italia?

Fabrizio Gatti: Da, riscul exista si nu trebuie sa ne mire. Criminalitatea este un dat de fapt social. Mereu va exista un procent de criminalitate, motivele fiind din cele mai diferite. Eu insumi am trait si am lucrat, in 2000, in Romania si in Moldova si am vazut cu ochii mei cum se desfasura traficul de persoane, de prostitutie, de droguri. Erau implicati, bineinteles, si romanii.

Dar pentru acest gen de fapte exista codul penal. Sunt sentinte care trebuie aplicate. Daca unele delicte sunt pedepsite in mod lejer, este pentru ca Silvio Berlusconi a demarat o lege care a fost ulterior aprobata de Parlament, pentru a proteja unele persoane apropiate de el. Apoi guvernul de centru stanga a adoptat o lege de amnistie, multi dintre delincventi iesind din carcere. Daca in Italia exista o redusa severitate cu privire la pedepse, e o problema a italienilor, nu a strainilor.

Exista criminalitatea romaneasca, este adevarat. Cazul Mailat atrage atentia si asupra unui fenomen de marginalizare sociala. Dar criminalitatea loveste fara preaviz. Daca vrem sa distrugem integrarea, atunci ridicam un zid, chiar si birocratic, impotriva celor care nu au avut norocul sa se nasca in Italia? Marginalizarea poate da nastere la unele forme de criminalitate, cum ar fi furturile.

Pentru mine, persoane precum Ioan Cazacu si toti cei care au curajul sa-si lase familiile pentru a incerca o viata mai buna sunt eroi. Am scris si o carte despre acest fenomen, unde este inclusa si povestea romanului Pavel, caruia i s-au rupt manile in timp ce lucra la culesul rosiilor in Puglia.

Ar trebui facuta o statistica, intre delictele comise de romani in dauna italienilor si de italieni impotriva romanilor. Unde sa fie trecute si toate ilegalitatile comise de italieni, cele privind munca la negru, faptul ca romanilor li se neaga o asigurare sau o pensie pentru un post de munca la negru. Si exploatarea muncii la negru este un delict. Care nu este pedepsit pe masura in Italia.

Rep: Avand in vedere viata politica italiana foarte inflamabila, nu gasiti o scuza pentru atitudinea politicienilor?

Fabrizio Gatti: A profita de astfel de situatii este foarte periculos. In Italia am ajuns la o situatie cand un consilier din primarie sa ameninte cu aplicarea metodelor SS cu privire la imigranti. Pentru mine, cine incita la aplicarea metodelor naziste in 2007 trebuie aruncat in inchisoare.

Am avut un ministru care si-ar fi dorit bombardarea barcilor cu imigranti

In Italia exista legi impotriva rasismului si xenofobiei, dar din pacate nu sunt aplicate. Am avut un ministru, Umberto Bossi, care si-ar fi dorit bombardarea barcilor cu imigranti. Apoi am avut un alt primar care recomanda repatrierea imigrantilor in vagoane sigilate.

Din pacate, aceste personaje au libertatea de a face ce vor si folosesc democratia intr-un mod arogant si extrem de periculos pentru noi, italienii de bine. Cei care-si inchipuie ca imigrantii pot fi opriti la granita ori se iluzioneaza, ori nu au nici un contact cu realitatea.

Rep: Dincolo de propaganda politica, ce parere aveti despre campania mediatica impotriva romanilor, care a insotit campania politica?
Fabrizio Gatti: Romania nu a aruncat asupra italienilor vina pe care a avut-o patronul romanului Ioan Cazacu, ars de viu. Repet, pentru mine, Ioan Cazacu este un erou. Dar de ce Italia trebuie sa considere acum toata Romania un pericol?

Italia traverseaza o perioada de mare descompunere, la fel si mass media italiana. In Italia e in vigoare o etica intoarsa. Televiziunile au facut o transmisie in direct cand a fost arestat pentru vanzare de droguri un tunisian, un tunisian caruia niste italieni i-au omorat sotia si fiul. Dar nu am vazut nici o transmisie din fata casei lui Marcello dell’Utri, apropiat al lui Berlusconi si membru al principalului partid de opozitie, care are doua sentinte din care rezulta, in maniera clara, contacte cu bosi ai mafiei.

Cand media din Italia va face si o transmisie de acest gen vom putea vorbi de mijloace de informare civilizate si moderne. In Italia, cine are putearea poate comite delicte si sunt multi criminali financiari. Iar cine nu are o punga plina este considerat un pericol public. E just a fi definit pericolul. Dar sa nu se transforme un act de responsabiliate personala in responsabilitate colectiva. A pune accentul pe o responsabilitate colectiva este un apanaj al dictaturilor si al nebuniei.

Eu sunt pur si simplu terorizat de traiul intr-o tara unde primarii isi fac legea singuri. Nimeni nu i-a convocat sa le spuna ca ei trebuie sa aplice legea care exista deja, iar legile nu pot fi modificate decat in parlament. De exemplu, a impiedica dreptul la o casatorie mixta inseamna a impiedica posibilitatea de a intra in legalitate.

In Italia, pentru reinoirea carnetului de conducere, iti trebuie cateva zile, iar pentru un permis de sedere chiar doi ani. Perioada in care nu poti calatori in tara de origine. Italia pretinde de la straini ceea ce nu poate asigura nici propriilor cetateni.

  • “Pentru mine, ca italian, documentarea in Europa fost o mare deziluzie. Am fost in Franta, in Spania… Si mi-am dat seama ca in Italia pierdem timpul. Pierdem timpul incercand sa limitam imigratia si considerand Romania pericolul public numarul unu. in schimb ar trebui sa ne ocupam de incurajarea imigratiei pozitive, pozitiva atat din punct de vedere demografic cat si economic. Pierdem timpul urmarind mituri care nu exista si sunt foarte periculoase.”


Rep: Ce trebuie facut atunci pentru ca acea parte din mass media sa nu mai scrie intr-un mod alarmist?

Italia este o tara care si-a pierdut carma

Fabrizio Gatti: ( Pauza lunga). Nu stiu. Din pacate exista un mecanism de feed-back, ziarele incearca sa castige audienta cititorilor, iar politicienii pe cea a alegatorilor. Alegatorii urmeaza sloganurile politicienilor. Este un mecanism periculos. Dar se regaseste in societatea occidentala, in contextul ei. Fortele xenofobe au devenit in Italia extrem de agresive. Italia este o tara care si-a pierdut carma.

Rep: Tot in L’Espresso, saptamanalul pentru care scrieti, a aparut acum cateva luni si un raport statistic cu privire la criminalitate, care punea intr-o lumina negativa comunitatea romaneasca.
Fabrizio Gatti: Datele statistice exista si nu trebuie ascunse, astfel s-ar crea un mecanism gresit in sens invers. Dar problemele nu se rezolva prin expulzari, ci printr-un dialog civil intre natiuni si prin cererea de ajutor la nevoie din partea comunitatii europene.

Romania nu a avut un plan Marshall, iar Italia incearca sa stearga cu un decret legislativ 50 de ani de istorie

Rep: Ajungem astfel la capitolul solutii…
Fabrizio Gatti: Poate ca integrarea a fost rapida. Am vorbit cu oamenii din Craiova care cerseau la Paris. I-am intrebat de ce nu cersesc la Bucuresti, daca economia a demarat in capitala. Mi-au raspuns cu mare demnitate ca le e rusine sa cerseasca in tara lor! Unul din baieti imi povestea ca in Romania putea sapa o groapa adanca 1,5 m si lunga 10 m intr-o singura zi.

Dar, intr-o tara in care se folosesc buldozere, asemenea calitati sunt inutile. Exista o mana de lucru necalificata, cu o mare competitie intre ei, deci gasesc mai greu de lucru. Trebuie investit in programe de instruire si de re-calificare. Multi dintre cei care nu gasesc de lucru in Romania decid sa emigreze. Intrebarea e: intreprinzatorii italieni care au inceput sa investeasca la inceputul anilor ’90 in Romania, au exploatat doar conditiile din Romania sau au investit o parte din castiguri pentru a contribui la cresterea Romaniei?

Persoane care ajung in Italia platesc consecintele unor evenimente istorice care isi au originea in ultimii 50, 60 de ani. Noi  pretindem, cu un decret legislativ, sa stergem un trecut de 60 de ani. Atat Mailat, cat si Giovanna Reggiani, sunt victime ale unei situatii istorice care nu a fost infruntata pana acum.

E timpul ca Italia, Romania si celelalte tari ale UE sa se aseze la o masa si sa negocieze planuri de investitie. Daca sunt zone in Romania inapoiate, nu e datorita faptului ca romanii sunt mai putini buni decat italienii. Sub anumite aspecte, la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Italia era intr-o situatie mai proasta decat Romania.

Dar Romania nu a beneficiat de un Plan Marshall. Noi nu putem pretinde sa spunem romanilor: ati trecut printr-una din dictaturile cele mai feroce, acum trebuie sa va comportati asa. Tot la Paris am intalnit romani pensionati care veneau in Occident pentru 3-4 luni pentru a rotunji o pensie de 100 de euro, sau chiar mai putin. Tocmai spre a integra aceste persoane ramase in afara mecanismului trebuie indreptate actiunile guvernelor.

Problema numerosilor romani care vin din zonele sarace ale Romaniei in Italia nu este o problema legata de criminalitate, ci este o problema sociala. Este nevoie, in acest context, de raporturi civile intre state si intre state si Uniunea Europeana, pentru a rezolva situatia. Ceea ce Italia nu face absolut deloc.

Am vazut ca la Barcelona au fost infiintate scoli in taberele de nomazi. Acolo se invata catalana si sunt multe programe de integrare si de ajutor. Multi rromi au fost nevoiti, unii contra vointei lor, sa se mute in case. Desigur exista si o capacitate limitata, mai ales cand este vorba de un numar mare de imigranti. Dar este o problema care se rezolva prin integrare, nu prin construirea de ziduri. Iar Italia exact asta face: construieste ziduri.

Punand obstacole integrarii, se pun obstacole unei convietuiri pasnice. Iar acest lucru reprezinta un mare pericol pentru Italia. Este un pret pe care il vor plati generatiile viitoare. Daca zidul se ridica impotriva romanilor, care sunt latini si membri UE, ce se va intampla cu alti imigranti, de culturi diferite? Asistam la un fenomen de proportii. E normal ca, impreuna cu imigrantii onesti, sa soseasca si criminalitate. Dar Italia a luat un drum gresit, prin propaganda pe care o fac, in special unii politicieni. Italienii au uitat vremurile cand tocmai ei plecau sa cerseasca, inclusiv italienii din nord.

Campania primarilor impotriva imigrantilor este un mod facil de a face campanie electorala

Acei italieni din nord care acum vor, prin primari, sa impiedice casatoriile mixte. Chiar in Veneto, pana acum cateva zeci de ani, se traia in colibe de pamant si paie, iar locuitorii emigrau catre o viata mai buna. Dar italienii se fac ca uita, pentru ca se cauta mereu un consens al fricii. Ceea ce se intampla acum, cu campania primarilor impotriva imigrantilor, este un mod facil de a face campanie electorala. Nu se face altceva decat sa se impiedice sau sa se intarzie integrarea.

Rep: V-ati gandit ca ancheta dvs. ar putea avea un ecou la nivel european?
Fabrizio Gatti: Avem primari care au decis ca ei pot si trebuie sa-si faca dreptate de unii singuri si sa creeze ei insisi arbitrar limite impotriva imigratiei. Exista aceasta conceptie: clandestinitate egal criminalitate. Nu putem fi europeni daca: aducem la nivelul de clandestini niste cetateni membri ai unui stat membru al Uniunii Europene.

Italia o ia intr-o directie foarte periculoasa, in directia xenofobiei

Nu putem fi europeni daca avem cea mai consistenta si rusinoasa exploatare a muncii la negru. Nu putem fi europeni daca avem in fiecare zi 3-4 morti la locul de munca in Peninsula. Eu sper ca ancheta mea sa fie cunoscuta. Pentru ca Italia o ia intr-o directie foarte periculoasa, in directia xenofobiei.


Fabrizio Gatti este autor al cartii Bilal-Calatoria mea ca infiltrat pe piata noilor sclavi. A publicat numeroase articole despre imigratia in Italia. A fost inchis de trei ori, ca imigrant clandestin - sub falsa identitate, in Elvetia si Italia.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.